Un salt de pe o ramura, corpul cat mai aplatizat posibil pentru
ca aerul sa-l sustina, si animalul planeaza din copac, lansandu-se
in gol de la inaltimi de pana la 60 de metri, si parcurgand
distante de peste 200. Zboara pasarile, se stie, veveritele si
broastele zboara si ele, iar acum s-a descoperit ca sunt capabili
de acest lucru si serpii.
Ei bine, n-or zbura toti, dar acum s-a dovedit ca sunt capabile sa
zboare cel putin cinci specii de serpi arboricoli din familia
Chrysopelea, raspanditi in sud-estul Asiei. In cadrul studiului
lor, biologul Socha si colegii lui de la Virginia Tech au observat
mai intai comportamentul serpilor in mediul lor natural, iar apoi
au reprodus conditiile de zbor in laborator, filmand fazele
esentiale.
Patru camere video au imortalizat miscarea serpilor Chrysopelea, capabili sa se sustina in
aer si sa-si incetineasca caderea, iar apoi cercetatorii au
analizat reproducerile in 3D ale pozitiilor corpului reptilelor.
„Chiar daca serpii se aflau in miscare, indreptandu-se in jos, erau
intr-un oarecare fel impinsi in sus deoarece componenta fortei
aerodinamice era mai mare decat greutatea reptilei. Ipotetic, acest
lucru inseamna ca daca sarpele ar fi ramas in aer mai mult timp, ar
fi sfarsit prin a se inalta in loc sa cada pe pamant”, a observat
Socha. Cu alte cuvinte, nu este vorba de o planare pentru a
incetini caderea, ci de un zbor un toata puterea cuvantului, pe
care sarpele decide intr-un anumit sens sa-l incheie, dirijandu-se
in jos.
„Sarpele se misca mult in timp ce se afla in aer si este ca si cum
mai multe segmente din corpul lui flexibil ar deveni aripi”, a mai
precizat biologul. O descoperire atat de surprinzatoare incat a
atras atentia Departamentului de Aparare al Statelor Unite.
Finanatat initial de National Geographic Society, grupul de
cercetare condus de Socha este acum sustinut de o agentie a
Pentagonului care se ocupa de studiul tehnologiilor militare.